Documentul Departamentului de Stat american vorbeşte despre cazul Voicu - Costiniu - Locic, remarcând că Senatul a aprobat cererea privind arestarea preventivă a lui Cătălin Voicu, iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pe cea referitoare la judecătorul Florin Costiniu de la instanţa supremă.
Raportul notează însă faptul că, în decembrie, Camera Deputaţilor a respins cererile DNA privind anchetarea fostului ministru Monica Iacob Ridzi, una dintre ele referitoare la o percheziţie electronică, iar cea de-a doua privind extinderea cercetărilor în respectivul dosar.
Un al doilea caz este cel al deputatului Dan Păsat, o cerere privind arestarea sa preventivă fiind respinsă de Camera Deputaţilor "spre sfârşitul anului".
"Răspunsul ineficient al autorităţilor la cazurile de corupţie a rămas un subiect intens criticat în public, în mediul politic şi în presă. ONG-urile şi presa au continuat să susţină că niciun caz de mare corupţie nu a fost soluţionat prin condamnări cu executare", se precizează în raportul citat.
Autorii documentului notează că, totuşi, numărul condamnărilor pentru corupţie a crescut "în mod semnificativ" de-a lungul anului, ei amintind de condamnarea unui senator, a cinci primari, a unui viceprimar, a unui procuror-şef şi a 22 de poliţişti, toate în 2010.
Documentul mai notează şi rezultatele obţinute în urma cooperării între DNA şi DGA, precum şi între celelalte unităţi antifraudă din diferite ministere, care a dus la condamnarea a doi ofiţeri cu grad superior din Ministerul Apărării Naţionale şi a altor trei persoane acuzate de abuz în serviciu, corupţie şi trafic de influenţă.
"Cele 30 de dosare ale DNA deschise în anii anteriori vizând foşti miniştri, secretari de stat şi parlamentari au progresat foarte încet", afirmă însă autorii raportului, care pun lipsa progreselor în soluţinarea acestora pe seama deciziilor legislative sau a excepţiilor de neconstituţionalitate.
Documentul vorbeşte şi despre corupţia din poliţie, care "contribuie la lipsa de respect a cetăţennilor pentru poliţie" şi, implicit, faţă de autoritatea poliţienească.
"Salariile mici şi absenţa primelor au dus la scăderi de personal şi la situaţia în care oficiali ai poliţiei sunt suspectaţi că iau mită", mai scriu autorii raportului.
În raport se face referire şi la Agenţia Naţională de Integritate, care, în 2010, a avut un hiatus de câteva luni din cauza unei decizii a Curţii Constituţionale. Legea ANI a fost până la urmă corectată, obligaţia depunerii declaraţiilor de avere rămânând în vigoare, însă procedura de confiscare a bunurilor nejustificate devenind şi mai anevoioasă.
sursa: realitatea.net
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vrei să îţi afirmi părerea? Scrie aici: